perl – pentru unii muma, pentru altii ciuma

Atat din discutiile post-YAPC cu cativa amici ne-perlisti, dar si din perceptiile altor participanti, una din problemele intampinate de neofiti este ca dupa ce se familiarizeaza cu bazele limbajului ajung sa fie nauciti de marea de posibilitati si stiluri in care se poate scrie cod Perl. Cosimo Streppone de la Opera zicea in prezentarea lui ca au facut un sondaj despre Perl la ei in companie. Cei carora le place au afirmat in majoritate ca principalul motiv este "syntax is flexible, and makes it an expressive language". Ceilalti au afirmat ca nu le place pentru ca "syntax is too complicated". Un prieten cu experienta lunga in industrie a zis ca i s-a parut mereu un limbaj foarte puternic si expresiv, dar ca nu stie sa existe standarde de coding. Nimic mai neadevarat.

Ca atare, recomand urmatoarele resurse: perldoc perlstyle, pagina de manual distribuita cu perl. Dupa aceea, cateva carti, incepand cu Perl Best Practices, care prezinta o serie de decizii de stil si argumenteaza in favoarea unui set de solutii. Dupa care instalate perltidy si Perl::Critic si configurate cu setul local de reguli de stil. Dupa care se pot introduce aceste verificari in suita de teste (codul are suita de teste, nu? :) ). Si asa mai departe.

Si inca ceva: pe CPAN este o gramada de cod de calitate, testat si documentat. E adevarat, sunt si rateuri, dar pot fi identificate destul de usor. In majoritatea cazurilor, o functionalitate generica a programului pe care il scrii a fost deja implementata ca modul de altcineva si ca atare nu are rost sa pierzi timp reinventand roti atunci cand le poti folosi pe ale altcuiva.

Informatiile exista, trebuie doar sa vrei sa le cauti.

Comments are closed.