e spam sau nu e spam?
In calitate de participant in proiectul Romanian BlackList, raspund zilnic la 1-2 mailuri sau telefoane legate de introducerea in blacklist. Regulile noastre de delistare sunt relativ simple: nu tinem sa ne razbunam pe nimeni, prima delistare se face in principiu imediat, dar preferam ca "inculpatul" sa realizeze de ce a ajuns acolo si ce masuri poate lua pentru a preveni acest lucru.
Am de gand sa ocolesc "artistic" implicatiile tehnice, juridice si morale ale operatiilor unui blacklist, dat fiind ca am in lucru un articol mai amanuntit despre asta, si tin sa ma opresc asupra celor cateva varietati de spam posibile, intrucat multi dintre spammerii listati de noi nu sunt foarte lamuriti daca ceea ce fac ei e corect sau nu (am primit inclusiv remarca: "hai domnule, ca doar nu vindem Viagra").
Ca sa nu o lungesc, tipurile de spammeri sunt urmatoarele:
- Angajati sau colaboratori ai magazinelor care vand produse "jenante", pornografie sau anumite produse farmaceutice, care nu sunt foarte usor de marketat in media traditionala. De remarcat ca de cele mai multe ori este vorba de inselatorii, segmentul de clienti atrasi de astfel de oferte nefiind foarte dispusi sa faca valuri pentru a-si recupera banii. S-au intalnit si cazul de pastile contrafacute, cu riscuri reale pentru cumparatori. Mai putin intalniti la noi, dar au inceput sa apara.
- Indivizi sau organizatii din lumea interlopa care incearca sa manipuleze cotatiile la bursa ale anumitor actiuni, trimitand lumii intregi indicii "secrete" despre actiuni care urmeaza sa explodeze. Evident, e genul de profetie care se autoindeplineste, daca se gasesc suficienti creduli in favoarea celor care sunt deja pregatiti sa prinda ingusta fereastra de vanzare. Cel mai interesant la acestia e ca nu pot fi detectati, intrucat nu au nici o legatura cu compania aleasa ca teren de joaca. Oricum, nu targeteaza userii romani, dat fiind ca avem foarte putini jucatori la bursa.
- "Nigerienii". Urmarind o schema popularizata de indivizi din Nigeria prin anii '80 (dar veche de sute de ani), cer victimei ajutor pentru recuperarea unei mari sume de bani contra unui procent semnificativ. Evident, pe parcurs lucrurile se complica, e nevoie de "uns niste roti", victima orbita de lacomie pune cat poate, ramanand la un moment dat cu ochii in soare. Insistentii risca sa se trezeasca santajati sau sechestrati. Fini cunoscatori ai naturii umane, mai putin ai limbii engleze. Se prefigureaza aparitia de intreprinzatori locali care sa exploateze noul trend al creditelor cu "combinatii", bancilor falimentate sau fondurilor europene musamalizate.
- Phisherii (cunoscuti pe vremuri drept "carderi"). In zilele noastre nu mai e nevoie sa sparga servere ale magazinelor online (dat fiind ca nu se mai stocheaza informatii de billing la magazine). E suficient sa publice undeva o imitatie convingatoare a unei pagini ebay sau paypal si sa promoveze linkul "magic" suficient de mult. Aici avem cazuri vechi si celebre de Robin Hoozi mioritici care usureaza de dolari carti de credit de peste ocean sau din Europa, insa au aparut recent si cazuri de atacuri asupra utilizatorilor romani. Ce sa zic? Nu credeti tot ce primiti pe mail, verificati pe ce dati click, atentie mare la url-ul paginii in care va treceti detaliile personale, preferati oricand posibil paginile si e-mailurile semnate digital, dar nu uitati sa verificati si a cui e semnatura si ce anume acopera semnatura.
Termin aici cu infractorii (pentru care blacklisturile sunt doar mici neconveniente zilnice, dat fiind ca lucreaza la scara mai mare) si trecem la zone mai gri:
- organizatii cu politici de desubscriere inexistente sau nefunctionale. Scenariul e cunoscut, ma inscriu sa primesc un anumit newsletter sau alte informatii regulate, insa constat ca nu pot sa ma razgandesc, pentru ca nu asculta nimeni, de cele mai multe ori pentru ca nu si-a pus nimeni problema asta. Listarea intr-un blacklist le poate aduce indirect la cunostinta ca exista fosti clienti nemultumiti de politica de "adio, dar raman cu tine". Din pacate, avem zeci de astfel de cazuri pe la noi.
- organizatii care trimit altfel de continut decat cel solicitat de catre destinatar. Exemplu: ma inscriu la un newsletter de retete culinare si ma trezesc cu mesaje despre noutati din domeniul modei. De acord cu marii experti in marketing, exista probabilitatea sa fiu interesat, dar pentru cei aflati in marja de eroare dintre "probabilitate" si "certitudine" este deranjant. La fel si aici se intalnesc multe cazuri de "sunteti deja in baza noastra de date". Cu ce? Cu "oameni"? Cu "adrese"? Prefer ceva calificative la atributele astea daca se poate.
- organizatii care trimit mesaje de cele mai multe ori promotionale, dar si non-profit, catre "baze de date cu adrese gasite pe internet" sau, si mai trist, cumparate de la geambasi de adrese de mail. Acestia sunt usor identificabili dupa disclaimerele amuzante gen "acest mesaj nu poate fi considerat spam, intrucat a fost gasit pe un site public". Acesti expeditori sunt in general nefamiliarizati cu regulile de comortament pe internet, sunt prinsi imediat de adrese de tip spamtrap si se inversuneaza cel mai tare sa sustina ca ei nu fac spam si ca incercarile de a dovedi contrariul sunt incercari malefice de a le distruge afacerea. Nu, din contra. Incercam sa le explicam ca agasand persoane care nu isi doresc sa le fie clienti nu numai ca irosesc efort, ba chiar risca sa-si creeze inamici si imagine negativa.
Trimiteti e-mailuri in mod regulat? Va regasiti in vreuna din descrierile de mai sus? Reconsiderati atitudinea fata de comunicarea online sau nu sa nu va surprinda reactii negative din partea "colaboratorilor" fara de voie.