Ay! I’m not slow!
Zilele trecute, indemnurile prietenesti de tip "mai scrie ba, si tu pe blog" au luat forma "scrii mai rar decat face Debian release-uri". Nu ma deranjeaza trageri de-astea prietenesti de urechi (mai ales ca a trecut o luna si jumatate de la ultimul post, si ala offtopic), dar nu va luati de Debian! A avut release de curand (de Pasti), si sunt o groaza de lucruri minunate la el, dar favoritul meu e installerul.
Mai nou prefer sa pornesc installerul de pe cd-ul de netinstall sau pe cat posibil, via PXE, ii setez reteaua, incarc micro-pachetul de server ssh (da, noul installer e o mini distributie, cu pachete proprii), imi zice fingerprintul cheii serverului pentru asigurarea canalului secure, dupa care pot continua de undeva cu mai multa liniste, caldura si latime de terminal.
Alta treaba geniala este ca exista by default pachete de kernel cu xen si/sau vserver. Da, si xen si vserver, pentru dubla virtualizare. Eh? Si in adevaratul spirit Debian, exista evident scripturi de construire a guesturilor direct de pe mirror.
Tot vorbind de virtualizare, mi-am implinit visul de a avea retea virtuala pentru masinile mele virtuale, folosind vde2. Cu ocazia asta mi-am completat setupul de retea cu N profile si cu detectie "magica" (inca nu m-am prins cum sa fac sa-mi pun automat ruta default prin vpn fara sa-l confuzez pe ifupdown sau dhclient, dar sunt rare cazurile cand am nevoie de asta).
Si in sfarsit am ceva concret cu care sa ma laud: azi am lansat Ghelir, noul nostru proiect. Nu zic despre ce e vorba, vedeti si singuri 